Ochi

”Nu te mai uita cu ochii aceia la mine, că amețesc!” 

eye

Tot asta îmi zici, că am mistere în ochi atât de adânci precum groapa Marianelor. Tu nu știi că ele apasă precum apa din trei oceane… Că de-ai știi mi-ai căra oceanele din ochi cu sticla. De-ai simți ai sta atârnat de o funie două zile cu capul în jos sperând că îți va curge apa din ochi. Dar vreau să știi că apa trebuie suportată… precum suporți să amețești când te privesc.

Îți zic că-mi place să amețești și îmi place să știu că ochii mei fac asta. Când vrei tu sunt verzi să simți păduri și frunze, iar când plângi vor fii negrii să îi ai în loc de oglinzi. Îi fac albaștri să te pierzi în ei ca-n mare. Și vor fi căprui când plâng eu, să vezi cum se surpă pământul din munți.

Îți dau ochii mei ție să vezi ce văd și eu pentru o zi. Te-ai speria de tine, cred, sau te-ai iubi într-un fel ciudat de care nu vei mai putea scăpa. Nu-ți vor plăcea ochii mei, sunt prea buni, văd tot ce-i bun prima dată și mai apoi urâtul. Văd frumosul și nu ai știi să-i stăpânești, te-ai lăsa fermecat până și de aer…

Mie mi-e teamă de ochii mei, știi? Văd atât de multe și nu pot spune aproape nimic…

Foto:pinterest.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s