Moment

Mă prinzi și mă arunci, mă iei și mă săruți, mă omori, mă iubești. 

foto: pinterest.com
foto: pinterest.com

Sleită de puteri de-atâta patos și plăceri mă ridic cu ochii-n gheața din jur, o topesc. Respir parfum din pielea ta, mă amețesc, mă pierd, mă simt mai bine! Am câteva lipsuri de piele pe gât, mă ustură buzele, m-apasă de frig. Sunt rece și caldă și-mi curg șiroaie de apă pe frunte, și-mi curge o lacrimă ca un râu pe obraz și-ajunge la zâmbet.

Văd tot în reluare, drogată de vise, apăsată de gânduri, iubită de stele, ucisă, cu inima frântă, lipită, adorată. Mă-arunc în ocenul din creierul meu, plutesc pe un nor, mereu, mereu, când zâmbesc, când suspin, când iubesc.

Am doar un moment să-ți explic tot ce simt, doar o clipă să te iau, să te-alint și-aș da și-o bucată din suflet să mai stau, să stau cât de mult vreau. Câteodată mă mir ce puțin poate fi, cum trece timpul când de umeri mă ții, cum mă pierd cu tine în reverii. Păcat că-i doar un moment, mă oftic… hai să dormim și să ne trezim peste-un veac, hai să mai stăm un pic. Mi-e teamă să plec…

Mai dă-mi un moment, mai dărâmă un zid!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s