Inimă-n stomac

pacat
foto: pinterest

Astăzi o prietenă mi-a spus că și-a mâncat inima și că a digerat tot felul de chestii frumoase din ea. Și mi-a spus că atunci când digestia se va sfârși, și cu ea se va întâmpla la fel.

Astăzi încerc să-mi dau seama dacă și cu mine se întâmplă la fel, dacă am început procesul și dacă mi-am ingerat deja părți din inimă, sau dacă încă o mai am. Mă tot gândesc și nu-mi dau seama care parte din mine spune adevărul. Sufletul, care mi-e plin sau inima care mi-e goală?

Și dacă aș mânca inima ce aș găsi frumos în ea? Aș găsi-o pe mama, pe tata, pe el. Cred că părțile astea ar fi cele mai fragede. Ar fi cele mai bune de mâncat, dar s-ar termina și repede, pentru că tot ce e frumos repede… Da, mă rog. Mă sperie gândul acesta.

Cred că aș găsi și părți rele. Stresul, neliniștea și lacrimi amare. Astea s-ar măcina încet, cum mă macină și ele pe mine.

Și când digestia se termină… unde-i inima din mine, ce e ea?

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s