Călător

Prin văi pustii am mers și-n mări murdare am înotat. 

Sursa foto: pinterest.com
Sursa foto: pinterest.com

Am fost de toate: un pheonix, o algă, o stea, luna și nisip. Pe toate le-am avut piele cu apa mării începând și cu pietrele munților încheind. Și am călătorit cu pas încet, prin aer sau pe ape și tot ce mi-au văzut ochii am indexat în iris. Ochii mei sunt martori că au văzut și rău și au văzut și bine. Au și plâns, s-au și înfiorat, au și dormit, au și zbierat. Și cerul mi-este martor că tot ce-am învățat a fost din soare rupt, cu stele împletit și îngropat în mare. Căci am decis că cel mai bine e pe lume să am un loc unde să-mi las o parte din mine să mă tot întorc, să mă regăsesc. Și mă regăsesc în vânt, în mări și văi, în zbor, în ape limpezi, soare și-n culori.

Și-așa de fiecare dată când revin la locuri unde sufletu-mi e paznic mă regăsesc și plâng și râd cu mine și mă-nbrățișez ca un copil. Și cel mai bine e când merg cu oameni și le arăt și lor: „Uite aici sunt eu, și-aici, și-aici!”.

Sunt un călător prin văi pustii, prin mări murdare și prin vis. Sunt cerul plin de stele și negrul din abis.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s