Invitație la ceai

Zgomotul lemnelor care pocnesc pe foc, mă fac să simt că sunt acasă și mirosul de portocale mă face să simt că vine Crăciunul. Și detaliile sezonului, fac decembrie o lună minunată. Îmi e dor doar de zăpada care se amestecă cu fumul din coșurile caselor și se formează un miros de decembrie rece. Când vezi sutele de luminițe de pe care, de fapt, nici nu mai simți „recele” lui decembrie, ci simți doar bunătatea pe care o aduce luna asta.

black tea
Photo: pinterest.com

Mie decembrie îmi aduce câteva obsesii: ceaiul, ciocolata caldă și fularele. O să povestim mai mult despre ceaiuri în acest articol. Apă fierbinte, o cană mare de sticlă și două pliculețe din ceaiul preferat: rețeta câtorva minute delicioase.

Mi-am făcut o colecție de ceaiuri și am ajuns să trag la sorți, pentru că toate îmi plac foarte mult. Ceaiul negru este pentru mine începutul unei dimineți perfecte, un ceai de cireșe sau de fructe de pădure pentru după masă, iar seara un ceai de mușețel pentru liniștire și sentimentul de confort. Când ies în oraș „la un ceai” îl aleg pe cel de lămâie, sau lămâie și ghimbir, are un gust puțin înțepător și ghimbirul este o plantă și foarte sănătoasă.
Pentru că până de curând nu obișnuiam să beau prea mult ceai negru ci doar verde, am făcut câteva „cercetări” să văd cu ce mă ajută și ușor, ușor am ajuns să mă îndrăgostesc și de gustul lui puternic. Am descoperit că se face din aceași plantă ca și ceaiul verde sau alb, doar că acesta e cel mai oxidat dintre toate, adică are cel mai puternic gust. Și am mai descoperit că o cană de ceai negru face cât o jumătate de cafea bună. Și fără zahăr e perfect, un deliciu. Trebuie să încerc și cu lapte! Am găsit un articol pe net și am descoperit toate beneficiile ceaiului negru. Puteți citi aici. Orice ceai ar fi, nu lipsește lămâia de lângă el, iar pentru invitații mei mierea sau zahărul, pentru că mie mi se pare că îi modific gustul dacă îl îndulcesc.

Ceaiul, mai ales cel de mușețel, îmi aduce aminte de cum culegeam florile cu bunica și cum le uscam pe teracotă, iar mai apoi le depozitam în pungi de hârtie și le infuzam direct în apă, ca mai apoi să le strecurăm.

Până la urmă ceaiul are o tradiție de sute de ani și în toate formele lui, cunoscute sau nu de mine, este special. Așa că, poftă bună la ceai.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s